Stiti vorba aia a lui Hitler "Cu cat cunosc mai bine oamenii, cu atat iubesc mai mult cainii"? E debusolant sa constati cata rautate ameninta sa te stranguleze..si e si mai rau cand realizezi ca vine de la cei din jur. Toti sunt preocupati sa analizeze, autopsieze gesturile celui de langa el. Sunt gelosi, nebuni de invidie, in stare sa spulbere un om daca bietul nefericit le trezeste sentimentul inferioritatii. Defapt, ar fi un caz fericit, admitand o oarecare justificare. Dar prin ce sant irecuperabil ar trebui sa cauti constiinta bipedului care otraveste aerul din jur intepand materia cu mici remarci rautacioase doar de amorul artei? Din plictiseala, frustrare, interes aleg sa agite starea de spirit a muritorilor de rand care se chinuie si ei sa supravietuiasca in lumea asta perversa (exersandu-si la randul lor gradul de bun simt care nu a ajuns inca sa tinda spre minus infinit). Marginalizat esti oricum. Fara stiinta ta, dintr-un oarecare punct de vedere, esti judecat si condamnat.
Cata nedreptate a narcotizat pamantul asta nescuturat de imoral... Toti isi urmaresc interesul fara sa tina cont de efecte sau de victimele colaterale si, in viteza lor, uita de unde au plecat si devin lacomi; cam inumani..iar in urma lasa o mocheta de asteptari calcata in picioare. Hai sa ne deratizam corabiile si sa ne stergem bocancii de respectul de sine al persoanei din fata noastra, nu?
Cine-mi mai spune mie acum sa gandesc pozitiv? Sa am incredere in oameni: ha, ce gluma!
comentarii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa un comentariu...