"As vrea sa devin ceea ce eram atunci cand doream sa devin ceea ce sunt acum."

duminică, 27 ianuarie 2013

Ravas


O arde zapada pe buzele-i rosii de atatea saruturi lipsite de emotie. Ingheata acoperita de cerul gri sufocata de ganduri contradictorii. Strapung inocenta cristalinului care abia a inceput sa isi invete replicile in ton cu piesa pe care o joaca aici, pe Pamant. Ar vrea sa lase urme in zapada fara sa simta frigul stimulandu-i fiecare nerv, slefuindu-i talpile mici, fragil bandajate in saluri de indiferenta. I-ar placea sa revina la siguranta vicioasa si dulce cu care s-a rasfatat pana a pasit spre noi, eternii indivizi de-aici, din totdeauna. Dar si atunci era rau. Rau sa se simta altfel, teribil de ingrijorata ca nu stie sa isi ajusteze contururile personalitatii ca sa se potriveasca unei societati labirinitizate de atata stereotipie.

Poate s-au scurtcircuitat sinapsele pensulelor cu care a fost pictata la randu-i si acum trebuie sa supravietuiasca asa, dereglata, intr-o lume care nimiceste 'altfelul' fara ezitare. Si daca in ochii tuturor vede aprobare, ar trebui sa smulga cu penseta sentimentele care ii erodeaza incet dar sigur constiinta si care ii soptesc neincredere? Sa le ignore? Nu vrea, nu stie. Convingerea e prea relativa ca sa incerce macar sa o atinga. Dar isi pierde noptile visand ca o face. Asculta ecoul disputei dintre un alterego supus mentalitatii colective si unul animat de adrenalina. Pica in reverie tanjind dupa acel ceva imposibil de inteles si repsinge cu atata franchete, rusine, tipicul venerat de cei din jur.

Deplasat ar fi oare sa isi doreasca sa traiasca fara asta, daca asta presupune tot ceea ce isi doreste multitudinea de marionete innodate de langa cortina? Poate ca ea vrea ceva gresit, eronat, asa, ca ea.. sa simta ca si-a trait in mod echitabil destinul. Poarta pe glezna tatuajul unui ravas de mult uitat care ii aminteste asiduu ca este intruchiparea celei mai perfecte expresii de perplexitate. In agonia nocturna inca vibreaza  impulsul vicios de a fugi narcotizata pe cea dintai motocicleta care ii promite un rasarit dezaxat de lumea ei! Poate s-a plictisit sa mai incerce sa fie.


comentarii

7 comentarii:

  1. sinapse scurtcircuit ...mate-info :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Cateodata, cand vine vorba de dragoste ai perfecta dreptate!

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asculta-ti "impulsul vicios" si fugi pe cea dintai motocicleta, daca tu crezi ca asta te face fericita. :* Nu incerca sa te supui "tipicului venerat de cei din jur" doar pentru ca asa spun ei ca e bine. >:D<

      Asta asa ca sa folosesc cuvintele tale.

      Ștergere
    2. Mi-e teama ca daca incep sa imi ascult impulsul vicios nu o sa fiu capabila sa ma opresc, prea curand..si chiar si o fiinta dereglata ca mine stie ca asta nu ar fi prea sanatos, in timp.

      Ștergere

Lasa un comentariu...