Draga mami,
Imi pare rau ca in ultimul timp nu am fost omul care noi credeam ca sunt. Stiu ca increderea este vitala, dar comunicarea se pare ca ne-a jucat farse, sau poate prejudecatile inchipuite. Stiu ca am gresit si gresesc, dar eu inca invat cum ar trebui sa fiu un om mai bun, fie el prin degradare sau evolutie. Probabil karma si-a strecurat ghearele ca tu sa afli in felul asta si sa iti lasi imaginatia sa stearga niste pardoseli mai murdare decat in realitate. As vrea sa te uiti in ochii mei macar o clipa si sa ma lasi sa inteleg ce simti ca sa poti vedea si tu ca imi pare rau. De data asta pupilele mele nu vor nega, nu se vor ascunde, nu vor colora scenariile. Trebuie sa intelegi, totusi, ca nici eu nu m-am putut sustrage curiozitatii. Era normal sa incerc, sa invat, sa tamponez obrazul necunoscutului. Sunt constienta ca si tu ai facut-o candva. Te rog doar sa nu lasi grijile sa te acapareze si sa inventezi in minte variante si mai proaste ale unui adevar pe care ti l-am ascuns doar pentru ca eu credeam, in mintea mea de copil dezaxat, ca nu l-ai putea accepta sau intelege. E clar ca inca ai vrea sa negi si sa stergi cu buretele amintirea. Este acolo si nu fuge. Dar poate e mai bine asa...sa-i sufli in spate ego'ului meu alterat. Ca sa ne trezim din anestezie.
Imi pare rau ca in ultimul timp nu am fost omul care noi credeam ca sunt. Stiu ca increderea este vitala, dar comunicarea se pare ca ne-a jucat farse, sau poate prejudecatile inchipuite. Stiu ca am gresit si gresesc, dar eu inca invat cum ar trebui sa fiu un om mai bun, fie el prin degradare sau evolutie. Probabil karma si-a strecurat ghearele ca tu sa afli in felul asta si sa iti lasi imaginatia sa stearga niste pardoseli mai murdare decat in realitate. As vrea sa te uiti in ochii mei macar o clipa si sa ma lasi sa inteleg ce simti ca sa poti vedea si tu ca imi pare rau. De data asta pupilele mele nu vor nega, nu se vor ascunde, nu vor colora scenariile. Trebuie sa intelegi, totusi, ca nici eu nu m-am putut sustrage curiozitatii. Era normal sa incerc, sa invat, sa tamponez obrazul necunoscutului. Sunt constienta ca si tu ai facut-o candva. Te rog doar sa nu lasi grijile sa te acapareze si sa inventezi in minte variante si mai proaste ale unui adevar pe care ti l-am ascuns doar pentru ca eu credeam, in mintea mea de copil dezaxat, ca nu l-ai putea accepta sau intelege. E clar ca inca ai vrea sa negi si sa stergi cu buretele amintirea. Este acolo si nu fuge. Dar poate e mai bine asa...sa-i sufli in spate ego'ului meu alterat. Ca sa ne trezim din anestezie.
Te iubesc, fiica ta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa un comentariu...